S-a stins din viață, azi, Gheorghe Mulțescu. S-a născut la 13 noiembrie 1951. Avea 72 de ani.
A început fotbalul la Steaua, s-a afirmat la Jiul Petroșani, dar consacrarea o va cunoaște la Dinamo. A fost mijlocașul coordonator al echipei (prima din România) semifinalistă CCE, în 1984, când a eliminat deținătoarea ”en titre”, Hamburg, după un incredibil 3-0 la București (meci în care a marcat un gol memorabil). Drumul s-a oprit în penultimul act, în fața marelui Liverpool.
Jucător tehnic și cerebral, a fost și component al echipei naționale (1974-1983, cu 12 selecții și 2 goluri), chiar și cu Mircea Lucescu antrenor, în preliminariile Euro ’84 (titular cu Cipru, în deplasare, când a fost înlocuit, la pauză, de însuși Gheorghe Hagi, pe atunci având doar 18 ani).
Mulțescu a fost și campion mondial universitar în 1974, cu selecționata studențească a României, din care au făcut parte mai mulți jucători de la Politehnica Timișoara (iar antrenorul alb-violeților, Ion V. Ionescu, a fost secundul ”tricolorilor”). A jucat până la 41 de ani!
A devenit, apoi, antrenor. Cu multe mandate în Turcia (cu Samsunspor a câștigat ultima ediție din istoria Cupei Balcanice, în 1994) și la marea sa dragoste, Dinamo (cinci mandate, ultimul acum doar trei ani!).
În două rânduri a fost și antrenor la Poli AEK Timișoara (în 2003, foto, și 2004, în prima ligă). Ultima echipă la care a fost în stafful tehnic o consemnăm în 2022.
Fiul său, Cătălin Mulțescu, a fost portar de primă divizie.
Dumnezeu să te odihnească, nea Gigi. Un fost jucător de mare valoare, antrenor de calitate și, înainte de toate, un om deosebit.
